Competenta Biroului Executorilor Judecatoresti Asociati „Schiopu si Tetu” se intinde pe raza Curtii de Apel Bucuresti, care curpinde urmatoarele:

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Competența executorilor judecătorești
Art. 7. — Executorul judecătoresc are următoarele atribuții:
a) punerea în executare a dispozițiilor cu caracter civil din titlurile executorii;
b) notificarea actelor judiciare și extrajudiciare;
c) comunicarea actelor de procedură;
d) recuperarea pe cale amiabilă a oricărei creanțe;
e) aplicarea măsurilor asigurătorii dispuse de instanța judecătorească;
f) constatarea unor stări de fapt în condițiile prevăzute de Codul de procedură civilă;
g) întocmirea proceselor-verbale de constatare, în cazul ofertei reale urmate de consemnarea sumei de către debitor, potrivit dispozițiilor Codului de procedură civilă;
h) întocmirea, potrivit legii, a protestului de neplată a cambiilor, biletelor la ordin și a cecurilor, după caz;
i) orice alte acte sau operațiuni date de lege în competența lui.
Art. 8. — Executorii judecătorești își îndeplinesc atribuțiile în circumscripția curții de apel în raza căreia se află judecătoria pe lângă care funcționează, dacă prin lege nu se dispune altfel.
Art. 9. — (1) În cazul prevăzut la art. 7 lit. a) este competent executorul judecătoresc din circumscripția curții de apel în a cărei rază teritorială urmează să se facă executarea.
(2) În cazul urmăririi silite a bunurilor este competent executorul judecătoresc din circumscripția curții de apel în a cărei rază teritorială sunt situate sau se află acestea. Dacă bunurile urmăribile se află în circumscripțiile mai multor curți de apel, competența aparține oricăruia dintre executorii judecătorești care funcționează pe lângă una dintre acestea.
(3) În cazul prevăzut la art. 7 lit. e) este competent executorul judecătoresc din circumscripția curții de apel unde sunt situate sau se află bunurile în privința cărora s-a dispus aplicarea acestei măsuri.
(4) În cazul prevăzut la art. 7 lit. f) este competent executorul judecătoresc din circumscripția curții de apel în a cărei rază teritorială se va face constatarea.
(5) În celelalte cazuri prevăzute la art. 7 este competent orice executor judecătoresc învestit de partea interesată.
Art. 10. — (1) Executorii judecătorești pot fi recuzați în cazul în care se află în una dintre situațiile prevăzute la art. 27 pct. 1, 2, 3, 5, 6, 8 și 9 din Codul de procedură civilă.
(2) Executorul judecătoresc pentru care este cerută recuzarea poate declara că se abține.
(3) Partea interesată poate cere instanței de executare recuzarea executorului judecătoresc imediat ce a aflat despre una dintre situațiile prevăzute la alin. (1), dar numai până la încheierea executării silite. Încheierea instanței prin care s-a încuviințat ori s-a respins abținerea, precum și cea prin care s-a încuviințat recuzarea nu sunt supuse niciunei căi de atac.
(4) Încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
(5) Încheierea prin care s-a hotărât recuzarea va arăta în ce măsură actele îndeplinite de executorul judecătoresc recuzat vor fi păstrate.
Art. 11. — (1) Conflictele de competență între birourile executorilor judecătorești situate în aceeași circumscripție a unei judecătorii se soluționează de acea judecătorie, la sesizarea
părții interesate.
(2) Când conflictul intervine între birouri de executori judecătorești situate în circumscripții diferite, competența aparține judecătoriei în a cărei circumscripție se află biroul executorului judecătoresc cel dintâi sesizat.
(3) Conflictele de competență se soluționează de urgență și cu precădere.
(4) Instanța se pronunță în toate cazurile, motivat, prin încheiere irevocabilă.